Următorul este un capitol care s-a clasat printre primele zece cele mai căutate ieri dimineață.

În Japonia, el pledează pentru denuclearizare, în timp ce în Coreea de Sud, el laudă energia nucleară. Nu este aceasta întruchiparea standardelor duble?

17 aprilie 2018

Următorul este un capitol pe care l-am trimis din camera mea de spital în timp ce am fost internat timp de șapte luni cu o boală gravă, în timpul căreia mi s-a spus că am 25% șanse de supraviețuire.

În original, a fost scris pseudonimul meu de la acea vreme. Cu toate acestea, acest pseudonim, față de care aveam un profund atașament emoțional, a fost folosit de un criminal cu ADN-ul unei națiuni pline de „răutate insondabilă” și „minciuni plauzibile”. Acest individ a creat un blog folosind un pseudonim care a inserat un „+” între părțile pseudonimului meu.

În plus, în locuri precum băile în stil turcesc din Ogoto, prefectura Shiga, și magazinele de divertisment pentru adulți din Gotanda, pseudonimul meu a fost imitat.

Eram plin de furie, dar am decis că e destul și mi-am schimbat pseudonimul cu cel de-al doilea: Nara Haruo.

Acum, după cum puteți vedea din versiunea în limba engleză a site-ului meu oficial, îmi folosesc numele real.

În secțiunea în care am folosit inițial primul pseudonim, acum scriu pur și simplu „I”.

La momentul respectiv, în compania mea existau câțiva angajați care erau familiarizați cu operațiunile PC și internetul. Ei au solicitat în mod repetat investigații și corecții de la Twitter, Facebook și Google.

După ce am fost externat din spital, i-am cerut unui avocat cu care mă consultasem să depună o cerere oficială de corectare la una dintre companiile menționate mai sus.

Dar totul a fost ignorat.

Ca urmare, nu am mai putut tolera actele penale continue de interferență în căutare și de manipulare a analizelor de acces și am decis să depun plângere penală împotriva celor trei companii și a infractorului – patru părți în total.

Cu toate acestea, pentru a câștiga un astfel de proces, ar trebui să angajez o firmă de avocatură cu profil super înalt.

Costul acesteia ar depăși probabil 10 milioane de yeni.

Nu am avut de ales decât să încerc crowdfunding-ul.

Astfel, am însărcinat o companie de producție să-mi creeze site-ul oficial.

În ceea ce privește partea de crowdfunding, aceasta a fost lăsată în seama mea.

În cele din urmă, nu am putut finaliza fila de crowdfunding, iar efortul a rămas neterminat.

De la 1 iunie 2011, această rubrică a fost ținta unui comportament criminal inimaginabil pe paginile de căutare ale Google.

Infractorii au creat mai bine de o sută de pseudonime diferite pe diverse platforme pentru a efectua aceste atacuri.

Ei au creat bloguri pline de defăimare intolerabilă și calomnie josnică, atașând blogul meu „Turntable of Civilization” la acestea fără permisiune, într-un efort de a manipula rezultatele căutării – o tactică cunoscută sub numele de „SEO negativ”, care este o infracțiune în sine.

La un moment dat, această rubrică a avut peste 20 de milioane de căutări, cu rezultate care se întindeau de la pagina 1 până dincolo de pagina 70, în diverse limbi.

Cele mai populare capitole au apărut nu numai în japoneză, ci și în multe limbi, sortate în funcție de popularitatea conținutului.

Apoi, într-o zi, numărul de căutări a scăzut brusc la mai puțin de un procent, iar primele zece pagini ale rezultatelor căutării erau pline de bloguri calomnioase și josnice create de acest criminal.

După achitarea mea, avocatul pe care l-am consultat a spus imediat că este vorba în mod clar de infracțiuni penale – obstrucționarea activității, defăimare și acuzații false.

Din cauza costurilor, a redactat doar plângerea pentru mine și m-a sfătuit să o depun personal la poliție și să depun eu însumi plângerile penale.

Mi-a spus: „Puteți face acest lucru chiar și pe cont propriu”.

Șeful adjunct al secției locale de poliție s-a plâns de lipsa de personal familiarizat cu internetul și chiar de lipsa de PC-uri.

Din fericire, un tânăr detectiv familiarizat cu internetul și PC-urile era acolo și, datorită lui, a început o anchetă oficială.

La momentul respectiv, infractorul tocmai fusese arestat pentru deturnarea unei sume mari de la o anumită bancă și fie era pe punctul de a fi încarcerat, fie era deja. Cred că mărturia a fost luată în închisoare sau într-un cadru similar. Individul a recunoscut toate faptele sale.

A fost nevoie de aproape trei ani de la depunerea plângerii pentru ca cazul să ajungă în cele din urmă la Procuratura Districtului Osaka. După cum am afirmat anterior, aceștia nu au formulat acuzații.

În acel moment, am regretat cu adevărat că am trăit în anonimat.

Următorul este capitolul pe care l-am scris din camera mea de spital:

Mai devreme, mă uitam la știri pe TV Asahi…

20 iunie 2011, 18:53:57 (Onorificii omise în text)

Pe 20, în timpul discursului său principal la „Global Green Growth Summit”, care a avut loc la Hotelul Lotte din Seul, Masayoshi Son a declarat: „Japonia este o națiune criminală”.

Aceasta, în Coreea de Sud – o țară care, chiar și după Fukushima, a decis să își continue atât politica nucleară internă, cât și exporturile de energie nucleară.

În acel moment, am simțit aceeași narațiune copleșitoare care a cuprins Japonia imediat după război.

„Pentru poporul japonez: O națiune fără mândrie va pieri” – Naoki Komuro.

Masayoshi Son, ar trebui să citești această carte imediat.

În același timp, orice prim-ministru care este atât de ușor influențat de o astfel de retorică ar trebui să fie demis din funcție fără întârziere.

Nu avem timp de pierdut. Acești oameni sunt, fără îndoială, unii dintre cei mai mari trădători din istoria Japoniei.

Ceea ce urmează este de la pagina 202 a cărții prezentate în capitolul anterior, „Birocrații trădători”:

Grupurile antinucleare, corporațiile coreene și SoftBank

Dacă pagubele produse de cutremur și tsunami au fost „fără precedent”, atunci amploarea bugetului de redresare a fost, de asemenea, fără precedent. Odată cu implicarea atât a sectorului public, cât și a celui privat în proiectele de reconstrucție, a fost înființată și „Fundația pentru energie regenerabilă”. Conform site-ului web al fundației, scopul acesteia este de a crea o societate care să se orienteze către energia regenerabilă, dar ce fel de organizație este aceasta cu adevărat? Dacă ne uităm pe lista membrilor consiliului de administrație de pe site-ul web, găsim numele lui Masayoshi Son de la SoftBank Group și al muzicianului Ryuichi Sakamoto. După cutremur, în timpul reuniunii la nivel înalt privind creșterea ecologică globală care a avut loc la Seul, Masayoshi Son, care a declarat că „Japonia a devenit o națiune criminală”, a devenit reprezentantul acestei fundații, iar Ryuichi Sakamoto, care a declarat în mod celebru „Este doar electricitate” la un miting antinuclear, a făcut, de asemenea, parte din consiliu.

Președinte/Fondator: Masayoshi Son, CEO al SoftBank Corp.

Membru al Consiliului: Ryuichi Sakamoto, reprezentant al More Trees (de pe site-ul Fundației pentru energie regenerabilă)

Este cunoscut faptul că Ryuichi Sakamoto a fost implicat în mișcări anti-nucleare. S-a spus că Son, care l-a numit pe Sakamoto, avea, de asemenea, o convingere puternică față de denuclearizare. Comentariul său despre faptul că Japonia este o „națiune criminală” provine probabil din această convingere. Dar a fost oare poziția antinucleară a lui Son bazată doar pe convingeri? În timp ce numea Japonia o națiune criminală, el a lăudat centralele nucleare din Coreea de Sud ca fiind sigure. În cadrul aceluiași summit de la Seul, Son și-a cerut scuze pentru că accidentul nuclear din Japonia a cauzat probleme țărilor vecine și a făcut remarca devenită celebră. În timpul acestei vizite în Coreea, Son i-a făcut, de asemenea, o vizită de curtoazie președintelui Lee Myung-bak. La această întâlnire, Son ar fi spus: „Denuclearizarea este o problemă pentru Japonia. Puterea nucleară a Coreei de Sud este foarte bine evaluată”. În Japonia, el susține denuclearizarea, dar în Coreea de Sud, el laudă energia nucleară. Nu este aceasta chiar definiția unui dublu standard?

(Din revista „FLASH”, 4 august 2011)

Continuare

La acea vreme, tariful feed-in al Japoniei pentru electricitate – considerat extraordinar de generos chiar și după standardele globale – a încurajat intrarea companiilor afiliate Coreei în sectorul energiei solare.

17 aprilie 2018, 17:11:23 | Jurnal

Ceea ce urmează este o continuare a capitolului anterior:

În spatele acestor remarci aparent contradictorii ale lui Masayoshi Son se ascunde o strategie de afaceri vicleană. Kazuki Fujisawa, un trader financiar cu mulți fani online pentru discuțiile sale despre politica energetică, a subliniat în același articol: „SoftBank începe să își mute serverele de date mari consumatoare de energie în Coreea, iar acest lucru dezvăluie adevărata intenție a lui Son. Prin oprirea energiei nucleare, prețurile la electricitate în Japonia vor crește semnificativ. Son a făcut presiuni asupra prim-ministrului Kan pentru a promova un proiect de lege privind răscumpărarea integrală a energiei solare, ceea ce va duce la creșterea și mai mare a costurilor energiei electrice. Între timp, el își mută instalațiile în Coreea, unde electricitatea este mai ieftină. El cumpără electricitate ieftină în Coreea și colectează subvenții pentru energia regenerabilă în Japonia. Este o strategie foarte inteligentă.”

Sectorul energiei solare și companiile coreene

În lansarea afacerii sale cu energie solară, SoftBank a achiziționat un număr mare de panouri solare din Coreea. La data de 3, Hanwha SolarOne, care operează sectorul celulelor solare pentru Hanwha Group – unul dintre marile conglomerate sud-coreene – a anunțat că a fost selectată de divizia de energie regenerabilă a SoftBank, SB Energy, ca furnizor de module de celule solare. SB Energy intenționa să construiască două centrale solare în prefectura Tokushima, furnizând un total de 5 600 kilowați de module solare. Centralele, cu o capacitate de 2 800 kilowați fiecare, urmau să fie construite până în luna iulie pe terenuri din apropierea aeroportului Tokushima și în zona Akaishi a portului Komatsushima. Dacă scopul este recuperarea în caz de dezastru, echipamentul ar fi trebuit să fie achiziționat de la companii naționale. Dacă contractanții pentru aceste proiecte vitale de recuperare sunt companii coreene, beneficiul pentru piața internă a Japoniei este mult diminuat. Cu toate acestea, nu numai proiectele de energie solară ale SoftBank, ci și întreaga campanie de promovare a energiei regenerabile a sfârșit prin a aduce beneficii companiilor afiliate coreene. Tariful extraordinar de generos al Japoniei pentru energia electrică, despre care se spunea la acea vreme că este printre cele mai ridicate din lume, a încurajat firmele coreene să intre agresiv pe piața energiei solare. După cum poate își amintesc cititorii, am prezis la acea vreme că Masayoshi Son nu va cumpăra niciodată panouri solare de la companii japoneze – că va opta în schimb pentru produse chinezești sau coreene. După cum se pare, predicția mea a fost din nou 100% corectă.

(A se vedea în continuare.)

Într-o perioadă de dificultăți naționale, administrația Partidului Democrat și SoftBank au oferit o oportunitate de afaceri companiilor coreene. La ce anume s-au gândit?

17 aprilie 2018, 17:28:27 | Jurnal

Ceea ce urmează este o continuare a capitolului anterior.

O companie coreeană producătoare de energie regenerabilă ar fi luat în considerare construirea unei megainstalații de energie solară în partea de sud a prefecturii Wakayama. La 11 aprilie, reprezentanții acesteia au vizitat, pentru inspecție, câmpuri de orez neutilizate din zonele muntoase ale orașului Tanabe. „Dacă condițiile sunt favorabile, am dori să continuăm în cursul anului fiscal”, a declarat un purtător de cuvânt, arătând o dorință puternică de a realiza proiectul în regiunea Kinan.

Un „mega solar” se referă la o instalație de generare a energiei solare la scară largă care produce peste 1 megawatt (1 000 de kilowați) de energie electrică. Din iulie 2012, guvernul japonez a început să pună în aplicare un sistem care impune companiilor energetice să achiziționeze energie electrică generată din surse regenerabile, cum ar fi energia solară și eoliană.

(Sursa: Kii Minpo, 12 octombrie 2012)

Pentru Korea Electric Power Corporation, care s-a confruntat cu o stagnare a vânzărilor interne de energie electrică, aceasta ar fi prima sa centrală solară din străinătate. Toată electricitatea produsă urma să fie vândută companiei Hokkaido Electric Power. Kang Seok-han, directorul de construcție al centralei solare Chitose, a comentat: „Acest proiect va servi ca un test decisiv pentru extinderea activității noastre în domeniul energiei solare în străinătate. Ne propunem să încorporăm tehnologia avansată a Japoniei și să o utilizăm în mod corespunzător.”

(Sursa: NHK News, 4 iulie 2012)

Caracteristica principală a acestui sistem este că societățile energetice sunt obligate să achiziționeze electricitatea generată de producătorii de energie, costurile aferente fiind transferate consumatorilor prin intermediul facturilor de electricitate. Cu alte cuvinte, publicul sfârșește prin a plăti – indirect, dar inevitabil – pentru energia generată de acești dezvoltatori.

Acest sistem favorizează în mod covârșitor producătorii de energie. În consecință, societățile afiliate coreene care participă la proiecte de energie solară au început să primească plăți de la publicul japonez, fără ca majoritatea cetățenilor să fie conștienți de acest lucru. Deși prețurile de achiziție au fost revizuite în scădere, sistemul încă persistă:

Anul fiscal 2012: 40 yeni + taxe pe kWh pentru peste 10KW, perioadă de achiziție 20 de ani

Anul fiscal 2013: 36 yeni + taxe

Anul fiscal 2014: 32 yeni + impozit

Anul fiscal 2015: 29 yeni + taxă

Anul fiscal 2016: 29 yen + taxă

(Pentru instalațiile sub 10KW, vă rugăm să consultați publicațiile relevante).

(Sursa: „Nattoku! Renewable Energy”, Agenția pentru Resurse Naturale și Energie, Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei)

Proiectele legate de infrastructură, cum ar fi energia electrică, ar trebui nu numai să satisfacă nevoile publice, ci și să fie privite din perspectiva activelor naționale – astfel, beneficiile lor ar trebui, în mod ideal, să fie păstrate pe plan intern. În principiu, participarea la astfel de proiecte ar trebui să fie limitată la întreprinderile naționale. Și totuși, într-o perioadă de dificultăți naționale, administrația Partidului Democrat și SoftBank au oferit o oportunitate de aur companiilor coreene. La ce naiba s-au gândit? De dragul generațiilor viitoare, trebuie să investigăm în detaliu acțiunile lor, să documentăm faptele și să ne asigurăm că ne amintim.

(A se continua).

Incompetența și prostia pură a administrației Partidului Democrat de la acea vreme, a lui Masayoshi Son și a presei mainstream precum Asahi Shimbun și NHK-

17 aprilie 2018

Aceasta continuă capitolul anterior.

Coreea de Sud curtează companiile japoneze care suferă din cauza penuriei de electricitate

După cutremurul din 2011, Japonia a început să sufere de o penurie cronică de energie electrică, iar costurile energiei electrice au crescut. Criza de energie electrică a devenit încă o lovitură pentru companiile japoneze, deja afectate de recesiunea prelungită sub administrația Partidului Democrat. Pentru multe companii, situația era critică – unii ar putea spune că a fost o lovitură fatală.

Date fiind circumstanțele, căutarea de oportunități în străinătate a devenit singura alegere logică pentru unii lideri de afaceri. Dar acest exod a însemnat, de asemenea, o piață internă în scădere și o instabilitate și mai mare în ceea ce privește locurile de muncă și mijloacele de trai ale japonezilor. În acest context, Coreea de Sud a văzut o oportunitate în criza energetică din Japonia și a lansat o campanie agresivă pentru a atrage companiile japoneze.

„Nu am avut de ales decât să mutăm operațiunile în străinătate. Acesta este tipul de schimbare pe care l-a declanșat cutremurul. Trebuie să evităm un scenariu în care nu putem produce nimic pentru că nu există energie. Aceasta ar fi o problemă de viață sau de moarte pentru companii”.

-Masamichi Okada, președinte al JX Nippon Mining & Metals

Coreea de Sud a luat în vizor firmele japoneze aflate în dificultate și și-a promovat energic stimulentele. Săptămâna trecută, o delegație a unei companii japoneze a sosit la gara Gunsan, la două ore sud de Seul. Coreea de Sud a creat o vastă zonă de teren recuperată cunoscută sub numele de Saemangeum, desemnând-o zonă economică specială. Pentru a atrage companiile japoneze, a oferit stimulente generoase, cum ar fi scutiri pe o perioadă de cinci ani de la plata impozitelor pe profit și a taxelor vamale.

„Costul electricității este o preocupare uriașă pentru întreprinderi. Dacă mergem în străinătate, Coreea de Sud este candidatul nostru principal”.

-Mr. Chiken Kanzan, Ajinomoto Coreea

„Au planificat inițial să folosească zona pentru agricultură, dar au transformat-o într-o zonă economică liberă. Amploarea efortului este impresionantă.”

-Dl Koji Iwatsuki, Tokio Marine & Nichido Fire Insurance

„Deficitul de electricitate nu este o problemă în Coreea de Sud. De asemenea, această regiune se află la numai 600 km de Peninsula Shandong din China, ceea ce o face avantajoasă pentru comerțul cu China.”

-Lee Myung-ro, director al Autorității zonei economice libere Saemangeum Gunsan

(Sursa: TBS News, 20 iulie 2011)

Companiile afiliate Coreei au intrat pe piața japoneză a energiei solare, iar companiile japoneze care sufereau de penurie de energie au fost atrase în mod activ în Coreea de Sud. Între timp, cetățenii japonezi au fost forțați să cumpere energie electrică scumpă de la furnizorii coreeni de energie și au văzut cum oportunitățile de angajare pe plan intern au scăzut pe măsură ce companiile s-au relocat în străinătate.

(În continuare.)

Cu siguranță nu sunt singurul care simte o furie profundă, viscerală, după ce a citit acest capitol. Japonia nu va supraviețui dacă nu ne ridicăm vocea, așa cum ar fi făcut-o Nobunaga însuși, și dacă nu îi înlăturăm pe cei ca administrația Partidului Democrat de la acea vreme, Masayoshi Son și instituții media precum Asahi Shimbun și NHK.